Există, în Piața Obor, o zonă cu muzică ușoară veche, oameni care așteaptă foarte aproape unul de celălalt și mici care sfârâie neîntrerupt. Acolo totul arde: plita, buzunarele și inimile. Iar azi...

În fiecare vacanță de vară merg la tata trei săptămâni. Mă simt bine cu el, e relaxat și glumește. Anul ăsta nu mai e așa fain, trecem des pe la Georgeta. E o tipă severă, mă enervează, nici nu...

1. Am văzut cândva o salcie mare. Era cel mai mare și mai frumos copac pe care-l văzusem vreodată. 2. Aproape un ceas m-am tot uitat la copac. 3. Pe înserat am vrut să plec, dar când s-o iau înapoi...

Femeia cu care nu m-am căsătorit mă așteaptă în fața teatrului unde nu am ajuns să lucrez, în orașul în care nu mai locuiesc de douăzeci de ani. - Și Cristina, ce mai face? Cristina se plictisește....

Pun aluatul de tarte în forme și mă pregătesc pentru toate celelalte despărțiri care mă așteaptă. Asta fac de când a murit bunicul meu. Bag tava în cuptor și mă duc la fereastră. De câteva zile...

Alaltăieri noapte a fost foarte cald, știi, au curs apele pe mine. Așa că mă simt mult mai bine, infinit mai bine acum, surîde bătrînul, plimbîndu-și ochii de broască peste rămurelele și cornișele...

Toată copilăria mi-a spus că, la ce deșteaptă sînt, învățătoare trebuie să mă fac, că doar văd și eu cîte cadouri primește o învățătoare de la părinți, că începe școala, că se termină școala, că e 1...

Pe mut îl știam de când ne căra cârnații la colindat. Ținea la noi, e drept că îi plăteam vinul, aveam și noi aproape douăzeci de ani, salarii, la el era mai greu, că nu-l angaja nimeni fiindcă nu...