În fiecare an, de ziua mea, e printre primii care reacționează. Îmi pune pe wall un colaj cu flori, îmi scrie un la-mulți-ani-cu-sănătate-alea-alea și îmi dă un like aiurea. Mă tot uit acum cine a mai scris, cine a mai dat, le dau și eu inimioare înapoi. Sînt toți. Mai puțin ea. Au trecut deja trei zile și nimic. La telefon vorbim doar o dată pe an, așa ne-am înțeles cînd a plecat. Poate ar trebui să o sun, să o întreb ce mai face, cine știe, o fi uitat. Sper să răspundă.

 

Sebastian Sifft
Sebastian Sifft (n. 1977) a absolvit Facultatea de Filozofie a Universității „Babeș-Bolyai“ din Cluj. A debutat cu volumul de poezie smintirea (2004). A mai publicat volumul de poezie dadi (Nemira, 2017) și romanele Câinele iubirii (Humanitas, 2018) și Copia carbon (Humanitas, 2021). Trăiește la Bruxelles.

Mama știe

Am cel mai lat guler cu broderie spartă din toată clasa. Alb imaculat, apretat, coboară până pe pieptarul sarafanului bleumarin. Stau lângă vecina mea de la etajul trei. Ea are pompoanele cele mai mari. Mie mama nu mi-a luat, a zis că nu-i plac, ce-i cu chestiile alea...

Mîine moare tata

Se trezise cu un zumzet în cap de parcă ar fi fost locuit de colonii întregi de viespi. Mîine moare tata, își aminti, și un fior de greață și oroare îi scutură întreg corpul. Se ridică cu greutate din pat și se tîrî împiedicat spre cafetieră. Îi trecu prin cap că nu e...

Urgențe minore

Prima oară când a trebuit să-și ducă nevasta la Floreasca, tocmai fuseseră în vizită la părinții ei. Le mâncase pe nerăsuflate toate cărțile din casă și toate piesele de Scrabble și i se făcuse un rău cumplit. Pe-ai ei îi lăsase fără cuvinte, așa că s-a ocupat el de...

Imperiul de gunoi

Al treilea dintr-o generație de gunoieri, Luca s-a îmbogățit...

Mercenar

Fumul se strecoară printre noi și urcă panta dealului pe care...

Niște cutii cu măsline

M-a prins cu mâinile de cap și m-a izbit de perete de câteva ori,...