Se dedică lui Augusto Monterroso, autorul Dinozaurului. „Când s-a trezit, dinozaurul era încă acolo˝.
Dinozaurului nu-i pria dimineața ploioasă. Până mi-am făcut cafeaua, deja se întristase. Când am terminat-o, se cuibărise sub masă, străveziu și tăcut. Aveam să întârzii la școală, dar nu conta. Dinozaurul avea nevoie de mine. Am luat caietul și creionul de pe noptieră, și l-am desenat din nou. De data asta, nu am uitat ploaia. Când am plecat, dinozaurul dormea fericit.
